Totusi, este clar ca repezentantii companiilor nu trebuie sa aiba asteptari disproportionate de la legea preventiei. Ea ofera un cadru general care invita la colaborare si responsabilitate de ambele parti, adica si firme si organe de control, dar nu va putea rezolva toate greselile intentionate sau nu care intervin in activitatea unei companii. Spre exemplu, intr-un studiu publicat de CNIPMMR se specifica situatiile care nu intra sub incienta legii preventiei. Este vorba despre munca la negru, despre angajarea sub nivelul salariului minim, despre situatia in care este pusa in pericol sanatatea si viata consumatorilor, despre aplicarea masurilor de executare silita sau despre intarzierea in luarea unei decizii de impunere ce determina un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale.
Legea aduce trei castiguri reale. In primul rand, guvernul s-a intalnit pentru a scrie aceasta lege cu toate organele de control din Romania. Cu siguranta nu sunt putine. Mesajul pe care l-au putut primi controlorii a fost acela de schimbare a stilului de lucru. In sensul unei cooperarii, intre anumite limite, cu agentii economici. Cat de mult se va transmite acest mesaj pana la nivelul fiecarui angajat din institutiile de control ramane de vazut in economia reala.
In al doilea rand, legea se va afla in dezbatere publica, ceea ce nu este putin lucru.
In al treilea rand, legea preventiei poate fi privita ca un prim pas. Daca ea va functiona, daca mentaliatatea partenerilor, mediul de business si organele de control, se va schimba ar putea ca legea sa fie extinsa. In sensul in care preventia sa se aplice si la contraventii sau infractiuni mai complicate.
De fapt, managerii companiilor isi doresc exact acest lucru. Si anume ca legea sa se extinda si in zona inspectiilor fiscale care constata o serie de probleme in activitatea firmelor. Inspectiile fiscale sunt de altfel extrem de contestate in special de marii contribuabili. De fapt, legea preventiei poate rezolva problemele micilor companii. Cele mari raman sa se lupte cu fiscul.