Ce este Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Cotidianul.ro arata că programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet "va renunţa la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, şi anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în ţara noastră, deşi foarte multe state le-au făcut cu mult înainte şi cu rezultate foarte bune". Pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, noua guvernare va înfiinţa un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

Reprezentanţii PSD estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren, susţin oficialii PSD. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro.

Alte 3 miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

FSDI, împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, care şi-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra. Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Țara Românească (Timişoara - Bucureşti), a 3-a, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iaşi - Bucureşti).

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât în România să existe trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente. Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei, estimează oficialii PSD.

Locuri noi de muncă

Noii guvernanţi susţin că vor crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, deoarece începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se crează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. PSD mizează pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcţii, şi ca urmare a propunerii de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuinţe şi a impozitului pe transferul proprietăţii cu valoare mai mică de 100.000 euro. Alte 30.000 - 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-ştilor cu studii superioare şi pentru cei cu studii medii. Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.

În optică PSD, în industrie vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

Măsurile de încurajare a industriei ţin de reducerea TVA-ului, dar şi de alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creşterea salariului minim pe ţară.

Fonduri europene

O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Se estimează că, până în 2020, vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023). În educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.

Pentru vârstnici PSD îşi propune creşterea alocării de bani la 1.400 lei/lună/persoană pentru cazarea în locuinţe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019. Noii guvernanţi susţin că România anului 2020 va avea peste 1 milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 euro, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 euro. Concomitent, salariul minim va ajunge la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desfiinţează. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. (sursă: AGERPRES)

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, câştig de 53 mld. Dolari în 2016. Alegerile din SUA au avut un mare aport

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare din lume, a anunţat marţi că în 2016 investiţiile sale au generat un randament de 6,9%, comparativ cu un randament de 2,7% în 2015, transmit Bloomberg şi Reuters, preluate de AGERPRES.

Norges Bank Investment Management, divizia Băncii Centrale a Norvegiei care se ocupă de gestionarea fondului de 900 de miliarde de dolari, a informat că în urma avansului de pe burse, după victoria lui Donald Trump în alegeri, Fondul a câştigat anul trecut 447 de miliarde de coroane norvegiene (53 de miliarde de dolari).

Investiţiile în acţiuni au generat un randament de 8,7%, cele în bonduri un randament de 4,3% iar cele în imobiliare un randament de 0,8%, a precizat NBIM.

'Randamentul din 2016 a fost caracterizat de scăderea ratelor dobânzilor pe plan global, în primul semestru al anului, şi de avansul puternic al pieţelor bursiere, an ultima parte a anului', a afirmat directorul general Yngve Slyngstad.

Câştigul vine după ce anul trecut Guvernul norvegian a fost nevoit să scoată bani din fondul de investiţii (101 miliarde de coroane norvegiene), pentru prima dată de la înfiinţare, pentru a acoperi o parte din veniturile pierdute ca urmare a scăderii preţului petrolului.

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 drept principalul vehicul de investiţii pentru veniturile din petrol ale Norvegiei. În ultimul deceniu valoarea fondului s-a dublat, ajungând la 900 de miliarde de dolari.

La sfârşitul anului trecut, 62,5% din investiţiile fondului erau în acţiuni, în creştere de la 60,6%, în timp ce investiţiile în active cu venituri fixe au scăzut până la 34,3% de la 36,3% anterior. Restul de 3,2% din investiţii erau în imobiliare.