„Zona euro trebuie întărită prin măsuri foarte concrete”

- consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI –

Anul 2012 este unul elecoral. În aceste condiţii, cum vedeţi evoluţia economiei româneşti?

Economia românească şi în anul 2012 va avea un trend crescător, ca şi în anul 2011. Prognozele pentru acest an sunt îmbunătăţite faţă de prognoza anterioară. Ne aşteptăm ca creşterea economică, în acest an, să fie undeva la 2%. Sigur, această creştere economică pentru anul 2012 va avea o influenţă negativă din riscurile externe profunde care sunt în momentul de faţă, ceea ce probabil va conduce la o încetinire a exporturilor sau o menţinere a lor la nivelul actual. Probabil, după anul agricol 2011 care a fost foarte bun, anul următor va avea o influenţă mai mică, dar clar cu elemente de o creştere graduală a cererii interne şi cu o atragere superioară de fonduri europene, unde creşterea economică poate fi undeva tot în jur de 2%, ca şi anul acesta. Deci, România, ca şi alte ţări din zonă, trec printr-o perioadă complexă vizavi de riscurile puternice care pot să apară ca urmare a crizei din Europa de Vest. În acelaşi timp, trebuie să menţionez că avem ancore bine stabilite pentru a încerca să facem faţă acestor eventuale riscuri în cazul în care ele s-ar produce.

Cum ne putem feri de un exces în cheltuirea banului public în 2012?

Cred că bugetul de stat, aşa cum este construit cu un deficit foarte mic de 1,9% din PIB, are la bază un tip de comportament mai responsabil vizavi de cheltuirea banului public. Este limpede că, în momentul de faţă, a cumpăni banul public este foarte important. Modul în care acest ban public este cheltuit este esenţial, de aceea cred că în 2012, din cauza resurselor limitate şi datorită acestei ţinte ambiţioase de 1,9% deficit bugetar, cheltuielile trebuie să fie bine dimensionate şi bine orientate către priorităţi care arată creştere, dezvoltare şi, nu în ultimul rând, cheltuieli care să ducă către o creştere de valoare adăugată.

Editorial

Sinteza anului 2011

Anul 2011 va intra în istorie ca anul crizei. A fost o dublă criză, cea a datoriei suverane a statelor şi cea a monedei euro. O provocare cu care lumea economică globală nu s-a mai întâlnit până acum şi care a pus sub semnul întrebării, pe de o parte, chiar funcţionalitatea sistemului economic de piaţa, şi pe de altă parte existenţa Uniunii Europene.

Efectele s-au resimţit atât în plan eonomic cât şi în cel politic. Economic, criza a blocat consumul, a dus la creşterea francului elveţian, a dus la atingerea preţului maxim al gramului de aur. Politic au căzut guverne, unele foarte importante. În Spania guvernul Zapatero, în urma alegerilor anticipate, în Italia guvernul Berlusconi înlocuit interimar cu tehnocratul Monti şi în Grecia unde în locul lui Papandreou a fost aleasă soluţia tot tehnocrată Papademos.

Citeşte mai departe...

Piata de capital

Sub presiunea crizei nesoluţionate

Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.

Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”, declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest.

Citeşte mai departe...

Consultanta juridica

Aspecte practice privind inspecţia fiscală

Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance & Tax SRL

Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale.

Citeşte mai departe...
Copyright © 2012 Reporter Economic. Toate drepturile rezervate.
Made by MANCOS. Powered by Joomla!