„Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii, iar capitalul străin reprezintă o soluţie”

- a declarat Ion Ariton, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - MECMA –

În ce domenii este stringentă implementarea parteneriatului public-privat?

Implementarea sistemului PPP - parteneriat public-privat, se poate face cu succes la grupurile energetice noi, în proiectele de mediu - captarea CO2, la reţelele de transport al energiei electrice, la conductele de transport al ţiţeiului, al produselor petroliere şi al gazelor naturale, la centralele hidroelectrice, inclusiv lacuri de acumulare şi barajele acestora.

Care sunt principalele avantaje ale sistemului de parteneriat public-privat?

Parteneriatul public-privat este un instrument utilizat de majoritatea statelor europene în dezvoltarea proiectelor majore, acesta venind în completarea investiţiilor de la bugetul de stat sau a investiţiilor din fonduri europene.

Executivul român a decis dezvoltarea unor astfel de proiecte de infrastructură şi de modernizare a României prin parteneriate     public-private întrucât, resursele financiare de la buget sau din fondurile europene nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de investiţii.

Cum funcţionează parteneriatul public-privat pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă?

Pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă s-a înfiinţat şi înregistrat la Registrul Comerţului, încă din anul 2009, compania Energonuclear. În anii 2010 şi 2011, structura acţionariatului acestei companii a suferit o serie de modificări, din cei şapte acţionari iniţiali rămănând în prezent trei: Nuclearelectrica, ENEL şi ArcelorMittal. Urmează să atragem noi investitori în proiect şi să scădem, pe această bază, cota de participare a Nuclearelectrica.

Există potenţiali investitori care şi-au manifestat interesul pentru acest proiect?

Există mai multe firme care şi-au manifestat interesul de a participa în proiect, inclusiv firme din China şi Coreea. Recent am avut o întâlnire cu un consorţiu din Coreea, care şi-a exprimat interesul de a participa la realizarea acestui proiect. Selecţia lor se va face printr-un proces competitiv.

Procedura de selecţie este în curs de elaborare şi vom comunica în timp util calendarul acesteia.

Ce valoare pot atinge investiţiile majore în măsurile suplimentare de securitate la centrala nucleară de la Cernavodă şi în ce măsură se vor reflecta în creşterea preţurilor la energia electrică?

Proiectul Cernavodă 3 şi 4 va încorpora toate îmbunătăţirile deja efectuate la unităţile 1 şi 2, precum şi alte îmbunătăţiri ale proiectului CANDU 6. Este firesc ca o tehnologie să evolueze, fapt de care profităm şi noi la cele două reactoare. Nu putem însă face o legătură între costurile îmbunătăţirilor şi preţul energiei electrice, acesta din urmă stabilindu-se pe piaţa angro de energie. Estimările actuale arată că, în condiţiile costurilor preconizate, energia electrică produsă este în continuare competitivă.

Companiile de stat sunt prioritare în programul de restructurare asumat de guvern în noul acord cu FMI. Ce strategie se va aplica pentru accelerarea procesului de privatizare în sectoarele economice cheie, precum cel energetic?

Implementarea reformei structurale pentru operatorii economici din sectorul energetic aflaţi în portofoliul MECMA se va desfăşura pe două direcţii principale: vânzarea unor pachete minoritare pe piaţa de capital şi, după caz, majorarea de capital social prin ofertă publică primară şi atragerea de investiţii prin înfiinţarea de societăţi mixte în sectorul producţiei de energie electrică.

În cadrul procesului de valorificare a pachetului de acţiuni reprezentând 9,84% din capitalul social înregistrat la data de 31 mai 2010 al S.C. OMV Petrom S.A., a fost semnat Contractul cu Intermediarul selectat - Sindicatul de intermediere constituit din Renaissance Capital Limited, EFG Eurobank Securities, BT Securities şi S.C. Romcapital SA.

În ceea ce priveşte pachetul de 15% acţiuni la Transelectrica, a fost încheiat contractul de consultanţă juridică, fiind în derulare elaborarea documentelor necesare selectării, prin licitaţie, a intermediarului.

Totodată, în legătură cu Transelectrica, se are în vedere, pe lângă vânzarea unui pachet de acţiuni de 15% prin ofertă publică de vânzare, şi o acţiune de majorare de capital social prin ofertă publică primară.

Referitor la Transgaz, este în curs de derulare procedura pentru selectarea casei de avocaţi care să asiste Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în derularea procesului de selectare a intermediarului autorizat.

De asemenea, în scopul atragerii de investiţii în sectorul energetic, se are în vedere demararea unor procese de ofertare pentru pachetele minoritare ale S.C. Hidroelectrica S.A. şi S.C. Nuclearelectrica S.A., atât prin vânzare de pachete de acţiuni existente prin oferta publică de vânzare, cât şi prin majorare de capital social prin oferta publică primară.

În toate aceste procese, vor fi angajate servicii de consultanţă juridică până la sfârşitul lunii iunie 2011, necesare în procesul de selectare şi contractare de servicii de intermediere financiară.

Obiectivul prioritar vizat prin aceste procese este acela de a maximiza veniturile rezultate din vânzarea pachetului de acţiuni prin ofertă publică şi de a atrage investiţii în sector. Intensificarea activităţii pieţei de capital din România va genera totodată creşterea veniturilor la bugetul de stat.

În sectorul producţiei de energie electrică, în sistem termo, se are în vedere iniţierea procesului de atragere de investiţii în scopul înfiinţării de societăţi mixte de tip IPP la complexurile energetice Craiova şi Rovinari, grup nou de 500 MW, la S.C. Uzina Termoelectrica Midia S.A., precum şi unele platforme ale Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica S.A.”.

De asemenea, la Hidroelectrica S.A., urmărim atragerea de investiţii pentru realizarea de proiecte de tip Green/Brown field, prin constituirea de societăţi comerciale de tip IPP, pentru proiecte de amenajări hidroenergetice pe diverse râuri.

Avem totodată în vedere reorganizarea, până la sfârşitul lui decembrie 2011, a S.C. Termoelectrica, prin formarea de entităţi juridice separate cu active viabile şi neviabile, după care va fi demarată pregătirea pentru privatizare a activelor viabile.

Care este situaţia actuală a Oltchim? Sunteţi acuzat de către oficiali ai PCC de faptul că refuzaţi dialogul cu ei. Cum comentaţi?

Oltchim a inaugurat prima instalaţie de pe platforma petrochimică a rafinăriei Arpechim, achiziţionată de la OMV Petrom (SNP) la începutul anului trecut, o investiţie importantă, de 3,8 milioane euro.

În ceea ce priveşte declaraţiile reprezentanţilor PCC, reamintesc faptul că Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri rămâne deschis dialogului pe acest subiect, atâta vreme cât partenerii noştri sunt de bună credinţă.

MECMA intenţionează ca, până la sfârşitul anului 2011, participaţia statului în această societate să fie privatizată. În acest sens, analizăm mai multe soluţii pentru rezolvarea datoriilor companiei. Totodată, urmează  să fie selectat un consultant juridic pentru privatizare, iar până la sfârşitul lunii septembrie să fie selectat consorţiul pentru privatizare, în urma unui anunţ public internaţional.

România trebuie să îşi alinieze preţurile la energia electrică şi la gaze cu cele din Uniunea Europeană. Când estimaţi că se va reuşi această uniformizare a tarifelor şi ce presupune atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali?

Încă de la data de 1 iulie 2007, piaţa gazelor naturale este o piaţă liberă, în care toţi consumatorii pot opta pentru statutul de consumatori eligibili, având astfel posibilitatea de a-şi alege furnizorii de gaze naturale.

Având în vedere că, în prezent, 43% din piaţa gazelor naturale este reglementată, creşterea preţului gazelor naturale poate fi o consecinţă a liberalizării complete şi în plan concret a acesteia.

Pe termen scurt, va exista, probabil, tentaţia producătorilor şi a furnizorilor să ofere gaze naturale la preţuri mai mari. Pe termen mediu şi lung însă, preţul se va stabiliza la un nivel acceptat atât de cerere, cât şi de ofertă.

Ce efecte directe va avea proiectul AGRI asupra economiei româneşti?

Proiectul consolidează rolul României în regiune ca ţară de tranzit şi conexiune între regiunile Caucazului de Sud, Asiei Centrale - în perspectiva posibilei atrageri a Turkmenistanului ca furnizor suplimentar - şi Europa. AGRI corespunde perfect obiectivelor de diversificare a surselor de aprovizionare şi rutelor de transport energetic, fiind în aceste condiţii complementar proiectului Nabucco, în cadrul Coridorului Sudic.

Coridorul de transport al gazelor AGRI îşi propune să conecteze furnizorii de gaze naturale din regiunea Mării Caspice cu piaţa europeană. Asigură o rezervă de gaze, din surse alternative, pe perioada anotimpului rece. Proiectul determină totodată importante investiţii în infrastructură, care vor contribui la dezvoltarea portului Constanţa şi vor aduce importante venituri din tranzitul gazelor spre Ungaria.

AGRI reuneşte rolul cheie al Republicii Azerbaidjan, ca producător major de hidrocarburi în regiunea Caspică, cu rolul important al Georgiei, ca ţară de tranzit, precum şi cu potenţialul României de a asigura accesul direct către Europa, ca un pod peste Marea Neagră, susţinute de valoarea adăugată a Republicii Ungare, pentru dezvoltarea dimensiunii vestice a proiectului.

Care consideraţi că sunt proiectele prioritare din sistemul energetic?

În sectorul gazelor, prioritare rămân proiectele AGRI, Nabucco, dar şi interconexiunile cu Bulgaria şi Moldova. Pe parte de energie electrică, avem ca proiecte prioritare - hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea unor noi capacităţi pe cărbune la S.E. Doiceşti, noile grupuri energetice de la Rovinari, Drobeta, Craiova.

Investiţiile străine reprezintă o necesitate pentru sectorul energetic românesc?

Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii, iar capitalul străin reprezintă o soluţie.

Sunt companii din Europa, America şi Asia care manifestă un interes deosebit pentru investiţiile din sistemul energetic românesc.

Estimările arată un necesar investiţional de peste 30 miliarde euro în sectorul energetic românesc, desigur eşalonat pe următorii 10 – 15 ani.

Care va fi impactul privatizării managementului companiilor din subordinea Ministerului Economiei şi cum trebuie înţeleasă necesitatea implementării acestui program?

Privatizarea managementului la companiile de stat şi introducerea criteriilor de performanţă vor conduce la eficientizarea activităţii acestora şi la asigurarea unui mediu transparent şi consistent în luarea deciziilor. Anul 2011 este anul în care un obiectiv major al MECMA este optimizarea funcţionării societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat.

Care au fost concluziile ultimei întâlniri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, referitoare atât la programele de restructurare din companiile monitorizate, aflate în subordinea Ministerului Economiei, cât şi la situaţia înfiinţării celor două companii energetice naţionale şi ce planuri de viitor au fost configurate?

Scrisoarea de Intenţie aferentă Aranjamentului Stand-By de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional prevede faptul că, în cazul în care strategia de constituire a două companii energetice naţionale nu este implementată până la finele anului 2011, se vor căuta soluţii alternative.

Se are în vedere, de asemenea, accelerarea procesului de privatizare prin listarea pe bursă a unor pachete minoritare de acţiuni IPO, astfel încât pachetul de control să rămână la stat, mai exact, la Petrom (9,85%, în desfăşurare), Transelectrica (15%, până la finele lui 2011, companie deja listată la BVB cu 10%), Transgaz (15% până la finele lui 2011) şi Romgaz (15%, până în primăvara anului 2012). Este nevoie de o infuzie substanţială de capital şi de management privat pentru revigorarea acestor întreprinderi. Am fost de acord cu aducerea în cadrul celor mai mari întreprinderi de stat a unor manageri cu un grad maxim de profesionalism din sectorul privat, selectaţi la nivel internaţional, precum şi cu reorganizarea pe parcursul anului viitor a guvernanţei acestor companii pentru eficientizare şi îmbunătăţirea transparenţei.

În opinia lui Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, creşterea potenţială a economiei româneşti pe termen mediu este de numai 3%, iar provocarea pentru România este de a îmbunătăţi acest nivel, nu modul în care va creşte în următorii 2-3 ani. Cum comentaţi această afirmaţie?

Percepţia analiştilor financiari privind evoluţia economiei României s-a îmbunătăţit. FMI, Banca Mondială - Raportul EU10, Raportul Moody's, Oxford Economics, Institutul ZEW şi Grupul austriac Erste confirmă previziunile pe care le-am făcut încă de la finalul anului trecut, anticipând o creştere reală a PIB de 1,5% în acest an.

Ieşirea din recesiune anunţată de creşterea în primul trimestru cu 0,6% a Produsului Intern Brut (PIB) al României şi, mai ales, comparaţia cu perioada similară din 2010, constituie semnale care permit o revenire a încrederii investitorilor şi a mediului de afaceri.

Creşterea economică s-a bazat, în principal, pe producţia industrială, exporturi, produse cu valoare adăugată.

Anul viitor arată însă mult mai bine pentru România, estimările indicând un avans de 3,5-4,% al PIB. Aceste aprecieri ne încurajează, dar rămânem conştienţi de importanţa soluţionării problemelor existente şi a continuării reformelor.

Când preconizaţi că va avea loc o relansare economică în România şi care sunt factorii determinanţi?

România a ieşit tehnic din recesiune, după ce Institutul Naţional de Statistică a anunţat de curând că Produsul Intern Brut a înregistrat al doilea trimestru consecutiv de creştere economică.

FMI a prezentat, recent, concluziile primei evaluări a noului acord stand-by de tip preventiv încheiat cu România. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, s-a declarat mulţumit de progresele înregistrate de ţara noastră.

Sunt în curs de întocmire programe de măsuri privind restructurarea, privatizarea sau lichidarea societăţilor neviabile. Programele vor fi agreate cu reprezentanţii FMI şi aprobate de Guvern şi vor cuprinde şi acţiunile ce se vor efectua în direcţia închiderii, asigurării viabilităţii sau privatizării. Întreprinderile cheie aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru care se prevăd programe speciale prin proiectul de Memorandum Tehnic de Înţelegere, sunt: SC Termoelectrica SA, SC Electrocentrale Bucureşti SA (Elcen), Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, SC Filiala Electrica Furnizare Transilvania Nord SA, SC Electrica Serv S.A., SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Electrica Serv S.A., SC Oltchim SA.

Principala vulnerabilitate din perspectivă economică o constituie inflaţia, care a crescut mai repede decât am estimat, dar acest lucru e cauzat de presiunile preţurilor alimentelor şi combustibililor la nivel internaţional.

Ministerul Economiei a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la o strategie naţională de export pentru perioada 2011-2015. Care sunt cele mai importante prevederi ale acestui proiect?

Strategia Naţională de Export 2011-2015 (SNE) este al doilea exerciţiu strategic în parteneriat public-privat pentru România. Implicarea activă a sectoarelor public şi privat reprezintă o constantă în procesul de elaborare a SNE, experienţa acumulată în cadrul ciclului strategic anterior continuându-se acum.

Conform analizelor strategice realizate, România are resurse importante de competitivitate, insuficient însă valorificate în ceea ce priveşte stabilitatea mediului de afaceri, predictibilitatea sau infrastructura fizică şi de afaceri, eficienţa instituţională şi de afaceri sau spiritul antreprenorial.

Perspectiva competitivităţii sectoriale reprezintă un factor cheie al noii strategii de export. În acest sens, sunt foarte importante dezvoltarea exporturilor pe baza de design şi inovaţie, promovarea activă a brandurilor sectoriale, prezenţa echilibrată a tuturor sectoarelor exportatoare în forme de susţinere cu finanţare de la buget, dezvoltarea culturii de afaceri din România în managementul calităţii şi infrastructurii calităţii specifice sectorului, dezvoltarea şi alinierea exportatorilor la standarde de certificare avansate cerute de pieţele externe.

Noua strategie de export se va axa pe domeniile cu tradiţii de export şi de înaltă performanţă - îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, vinificaţie, produse alimentare, arte şi meserii -, domeniile cu tradiţie şi transfer tehnologic sau delocalizări favorabile ale ISD precum construcţii de maşini, mijloace de transport şi componente, electronică, electrotehnică, tehnica militară, tehnologiile, echipamentele şi procesele integrate care vizează energiile regenerabile; tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, ca vector central al noii economii care contribuie decisiv şi la lanţurile productive naţionale din toate domeniile de export, dar care exportă şi o mare parte din producţie.

Un proiect strategic important pe care noua SNE şi-l propune este crearea unui centru care să permită delocalizarea şi asamblarea de produse în România prin folosirea portului Constanţa, ca poartă de intrare. Atuurile plasării acestui centru în România sunt legate de poziţia geografică la Marea Neagră şi la gurile Dunării. Prin proiect se va consolida Coridorul Logistic Continental Constanţa – Rotterdam ca şi eficienţa logisticii în Europa, în special privind emisiile de CO₂.

România poate urca în ierarhia exportatorilor mondiali numai prin export sustenabil, bazat pe calitate, inovaţie şi dezvoltare sustenabilă. Se vor avea în vedere lărgirea bazei de companii româneşti de export care beneficiază de sprijinul statului, creşterea capacităţii reţelei externe de a veni în sprijinul companiilor exportatoare, susţinerea branding-ul exporturilor ca vector esenţial al noului brand de ţară printr-o valorificare mai bună a efectului ţării de origine în comportamentul consumatorilor.

Strategia ţinteşte şi iniţiative cu un impact direct şi important în cadrul comunităţii de afaceri prin extinderea reţelei de consultanţă în dezvoltarea afacerilor prin conexiuni internaţionale, dezvoltarea de cunoştinţe şi aptitudini care să acopere cerinţele de competenţă, creşterea capacităţii instituţionale şi administrative pentru a face faţă cerinţelor pieţei comunitare europene, sincronizarea, coordonarea, conlucrarea în reţeaua de livrare a serviciilor de sprijinire a exportului.

SNE îşi propune pregătirea în tehnologii de mediu pentru industria mobilei, în design, încălţăminte şi textile, noi aptitudini de marketing pentru pieţe de externalizare în creştere - IT, servicii profesionale, pregătire vocaţională permanentă şi crearea unui centru de pregătire pentru forţa de muncă din industria constructoare de nave şi industria constructoare de maşini, program de pregătire pentru managementul exporturilor în industria vinului, creşterea nivelului de calificare în producţia audio-video; pregătirea managerilor IT în dezvoltarea afacerilor şi marketingul pe pieţele de externalizare IT; sesiuni de pregătire pentru design industrial.

În vederea realizării acestor obiective, strategia îşi propune stimularea şi finanţarea creării unor incubatoare de afaceri care să permită firmelor să obţină competenţele necesare pentru penetrarea pieţelor externe.

În scopul creşterii competenţei la nivel naţional, un obiectiv strategic este cel de creare în România a unui Institut de Export, sub forma unui parteneriat patronat de Consiliul de Export, institut care să asigure programe specializate de training pentru exportatori.

Pentru atenuarea efectelor crizei, se are în vedere evitarea de către BNR a unei politici care să conducă la fluctuaţii mari ale cursului de schimb care afectează exportul, continuarea dialogului şi parteneriatului între asociaţiile de exportatori şi băncile comerciale pentru a găsi cele mai bune soluţii de creditare în special a IMM-urilor exportatoare, crearea în România a unui Fond de Risc cu finanţare bugetară capabil să stimuleze cu aport de capital de risc implantarea exportatorilor români pe pieţe ţintă non-UE.

Ce obiective aveţi pentru 2011?

Unul dintre obiectivele prioritare este optimizarea funcţionării societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, despre care am vorbit deja.

Companiile de stat şi regiile autonome sunt obligate să-şi limiteze cheltuielile, inclusiv cu salariile, la un nivel maximal, iar angajamentele luate pentru achiziţiile de bunuri şi servicii trebuie să ţină seama de posibilităţile reale de încasare a veniturilor, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate de Guvern pentru disciplinarea financiară a sectorului de stat.

De asemenea, un obiectiv important de finalizat, la realizarea căruia vom colabora cu Ministerul Finanţelor Publice şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, îl constituie implementarea prevederilor celui de-al Treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene, care vizează construcţia unei pieţe competitive a gazului şi a energiei la nivel comunitar.

În prezent, complexurile energetice sunt în plin program de realizare a retehnologizărilor şi a investiţiilor de mediu, neînregistrând pierderi financiare care să pună sub semnul întrebării viabilitatea acestora. CE Turceni este centrala care a făcut cele mai mari eforturi pentru a-şi îndeplini obligaţiile de mediu. În perioada 2008-2013, avem planificate investiţii de mediu de 350 de milioane de euro.

De asemenea, complexurile energetice, precum şi SNLO Târgu Jiu se află într-un program aprobat de reducere a costurilor de producţie cu 22% până în 2013, vor fi disponibilizaţi peste 1.000 de oameni din cei peste 7.000 pe care compania îi are acum, pentru aplatizarea influenţei introducerii în costuri după data menţionată a cheltuielilor cu achiziţia de certificate de CO2.

MECMA va propune totodată spre finanţare Uniunii Europene un proiect-pilot de captare şi stocare a dioxidului de carbon din gazele de ardere emise de grupul 6 al Termocentralei Turceni (GETICA CCS). Dacă proiectul românesc va fi desemnat câştigător, UE va finanţa realizarea unei astfel de instalaţii cu jumătate din costuri, restul urmând să fie alocat prin bugetul de stat. Proiectul românesc presupune investiţii de peste 600 milioane euro.