Interviu
„Zona euro trebuie întărită prin măsuri foarte concrete”
Scris de Maria Constantin
- consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI –
Anul 2012 este unul elecoral. În aceste condiţii, cum vedeţi evoluţia economiei româneşti?
Economia românească şi în anul 2012 va avea un trend crescător, ca şi în anul 2011. Prognozele pentru acest an sunt îmbunătăţite faţă de prognoza anterioară. Ne aşteptăm ca creşterea economică, în acest an, să fie undeva la 2%. Sigur, această creştere economică pentru anul 2012 va avea o influenţă negativă din riscurile externe profunde care sunt în momentul de faţă, ceea ce probabil va conduce la o încetinire a exporturilor sau o menţinere a lor la nivelul actual. Probabil, după anul agricol 2011 care a fost foarte bun, anul următor va avea o influenţă mai mică, dar clar cu elemente de o creştere graduală a cererii interne şi cu o atragere superioară de fonduri europene, unde creşterea economică poate fi undeva tot în jur de 2%, ca şi anul acesta. Deci, România, ca şi alte ţări din zonă, trec printr-o perioadă complexă vizavi de riscurile puternice care pot să apară ca urmare a crizei din Europa de Vest. În acelaşi timp, trebuie să menţionez că avem ancore bine stabilite pentru a încerca să facem faţă acestor eventuale riscuri în cazul în care ele s-ar produce.
Citeşte mai mult: „Zona euro trebuie întărită prin măsuri foarte concrete”
„Propun statului român cât şi statelor membre, să găsească fonduri pentru subvenţionarea producţiei de polibest”
Scris de Maria Constantin
- a declarat Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu –
Recent aţi lansat pe piaţă polibestul, un nou ecomaterial destinat industriei maselor plastice. Ce avantaje prezintă?
Este un material pe care l-am botezat polibest, deoarece este compus din deşeuri polimerice de mase plastice şi deşeuri de azbociment, şi combinate nu mai sunt dăunătoare sănătăţii umane, nici atunci când materialul plastic este supus frecării, secţionat sau rupt. Am testat produsul în laboratoare de specialitate, iar Institutul Naţional de Sănătate Publică certifică faptul că produsul finit, polibestul, nu este dăunător sănătăţii.
„Francizele româneşti au o reprezentativitate relativ satisfăcătoare, însă procentul va creşte şi sper ca în următorii 5-7 ani să ajungă la nivelul celor străine”
Scris de Maria Constantin
- este de părere Constantin Anton, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză -
Cine poate să facă afaceri în franciză?
Practic, nu există restricţii privind persoanele care pot deveni francizori sau francizaţi, atât timp cât acea activitate nu intră sub incidenţa legii. De fapt, orice business de succes se poate transforma într-o franciză, în anumite condiţii. Însă nu este obligatoriu ca toate francizele să devină profitabile sau să fie investiţii pe termen lung pentru că, conjunctural, pot să dispară mai devreme sau mai târziu, în funcţie de anumiţi factori sau parametri - evoluţia gusturilor sau a nevoilor sociale, apariţia unor alternative mai fiabile sau mai avantajoase.
„Volumul cel mai mare al plăţilor efectuate se înregistrează pentru sectorul privat”
Scris de Maria Constantin
- a declarat Cătălina Meliţă, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” - AM POS CEE -
Ce loc ocupă Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Compe-titivităţii Economice” ca valoare a bugetului, dar şi a gradului de absorbţie, comparativ cu alte programe?
Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” - POS CCE ocupă, conform alocării financiare a programelor operaţionale pentru perioada de programare 2007 - 2013 (contribuţia UE), poziţia a V-a, cu o alocare financiară din din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de 2,554,222,109 euro, după POS Transport , POS Mediu, POR şi POS DRU.De asemenea, POS CCE se poziţionează, conform datelor disponibile privind stadiul absorbţiei, pe locul al III-lea după POR şi POS DRU, cu un procent de 13,32% - plăţi contribuţie UE în raport cu alocarea UE 2007 – 2013. Precizez, totodată, că această comparaţie între programe reprezintă strict o situaţie statistică de raportare financiară, nefiind relevantă ca abordare de ansamblu, având în vedere specificul fiecărui Program Operaţional şi a proiectelor finanţate în cadrul acestora.
„Sectorul energetic românesc are nevoie de investiţii, iar capitalul străin reprezintă o soluţie”
- a declarat Ion Ariton, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - MECMA –
Interviul a fost realizat de Maria Constantin
În ce domenii este stringentă implementarea parteneriatului public-privat?
Implementarea sistemului PPP - parteneriat public-privat, se poate face cu succes la grupurile energetice noi, în proiectele de mediu - captarea CO2, la reţelele de transport al energiei electrice, la conductele de transport al ţiţeiului, al produselor petroliere şi al gazelor naturale, la centralele hidroelectrice, inclusiv lacuri de acumulare şi barajele acestora.
Care sunt principalele avantaje ale sistemului de parteneriat public-privat?
Parteneriatul public-privat este un instrument utilizat de majoritatea statelor europene în dezvoltarea proiectelor majore, acesta venind în completarea investiţiilor de la bugetul de stat sau a investiţiilor din fonduri europene.
Executivul român a decis dezvoltarea unor astfel de proiecte de infrastructură şi de modernizare a României prin parteneriate public-private întrucât, resursele financiare de la buget sau din fondurile europene nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de investiţii.
„Investiţiile în capitalul uman reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea şi competitivitatea economică”
- susţine Profesorul Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al României cu Uniunea Europeană -
Interviu realizat de Maria Constantin
Uniunea Europeană pare să se clatine ȋn solidaritatea economică şi politică odată cu afirmaţia cancelarului Angela Merkel referitoare la impunerea unor sancţiuni automate pentru ţările zonei euro ce încalcă regulile bugetare impuse. În opinia doamnei Merkel aceste sancţiuni ar fi trebuit să includă suspendarea dreptului de vot în Consiliul de Miniştri. Care credeţi că sunt şansele ca o astfel de propunere să se materializeze şi cum ar afecta aceasta o Românie ȋncă marcată de criză?
Editorial
| Sinteza anului 2011 |
Anul 2011 va intra în istorie ca anul crizei. A fost o dublă criză, cea a datoriei suverane a statelor şi cea a monedei euro. O provocare cu care lumea economică globală nu s-a mai întâlnit până acum şi care a pus sub semnul întrebării, pe de o parte, chiar funcţionalitatea sistemului economic de piaţa, şi pe de altă parte existenţa Uniunii Europene. Efectele s-au resimţit atât în plan eonomic cât şi în cel politic. Economic, criza a blocat consumul, a dus la creşterea francului elveţian, a dus la atingerea preţului maxim al gramului de aur. Politic au căzut guverne, unele foarte importante. În Spania guvernul Zapatero, în urma alegerilor anticipate, în Italia guvernul Berlusconi înlocuit interimar cu tehnocratul Monti şi în Grecia unde în locul lui Papandreou a fost aleasă soluţia tot tehnocrată Papademos. |
| Citeşte mai departe... |
Piata de capital
| Sub presiunea crizei nesoluţionate |
Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.
Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”, declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest. |
| Citeşte mai departe... |
Consultanta juridica
| Aspecte practice privind inspecţia fiscală |
Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance & Tax SRL Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale. |
| Citeşte mai departe... |


