România, instabilă din punct de vedere al mesajului economic
Scris de Maria Constantin
Mesajele contradictorii ale membrilor cabinetului Boc precum şi deciziile guvernului care par a se schimba nu numai la intervenţia Curţii Constituţionale ci şi a mediului de afaceri sau a tendinţelor din economie, determină investitorii, ca şi populaţia să privească sceptic capacitatea executivului de a lua măsuri de relansare economică.
Un exemplu a acestor ezitări a fost declaraţia ministrului de finanţe Sebastian Vlădescu, potrivit căruia impozitul progresiv ar deveni o necesitate de la începutul anului viitor, urmată imediat de o dezminţire fermă a prim-ministrului Boc care a spus că în niciun caz nu se va renunţa la cota unică şi a plusat cu reducerea impozitului minim, mai cunoscut în rândul oamenilor de afaceri ca impozit forfetar.
În aceste condiţii, singurele afirmaţii care pot fi luate în considerare de mediul de afaceri sunt cele ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu, el însuşi perceput în opinia publică drept un posibil salvator al haosului economic, dacă actualul cabinet nu va trece termenul de 1 septembrie stabilit de preşedintele Băsescu.
Aşadar, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, i-a criticat dur pe cei care susţin utilizarea rezervei BNR în alte scopuri decât cele legale. Totodată, acesta a precizat că ,,toată rezerva de aur nu ne-ar ajunge decât pentru un an de zile”.
Este un prim şi ferm semnal către mediul politic, mai ales către opoziţie, care în repetate rânduri a cerut folosirea acestei rezerve pentru depăşirea crizei.
Un alt subiect la care guvernatorul a vrut să pună lucrurile la punct este cel al cursului de schimb. Mugur Isărescu a precizat că nivelul cursului de schimb din ultimele două săptămâni, care a trecut de 4,3 lei pentru un euro, a ,,cam” reflectat fundamentele macroeconomice, subliniind că intervenţiile băncii centrale nu vizează un punct fix al parităţii.
,,În ceea ce priveşte cazul României, prezenţa noastră pe piaţă nu vizează numai cursul de schimb. Nu ne cantonăm într-un punct fix, avem zone în care considerăm cursul într-un relativ echilibru la momentul respectiv”, a spus Isărescu.
În ultimele trei şedinţe ale lunii iunie, cursul de schimb a atins niveluri maxime istorice, culminând pe 30 iunie, când a ajuns la 4,3688 lei/euro, după ce de la începutul anului a fluctuat în principal între 4,1 lei/euro şi 4,3 lei/euro.
Aceste informaţii sunt foarte importante pentru cei care operează în comerţul exterior şi arată clar faptul că Banca Naţională nu intenţionează să intervină pentru a ţine leul puternic.
O ultimă precizare importantă este folosirea banilor care vin din creşterea TVA.
Statul va plăti, în câteva luni, jumătate din încasările obţinute prin majorarea TVA pentru plata dobânzilor, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
,,Imediat ce creşte inflaţia, apare presiunea pe dobânzi şi uitaţi ce se întâmplă acum în pieţe. Ce va face cota TVA? Va majora încasările la buget pentru a plăti pensiile, dar pe partea cealaltă va majora plăţile pentru dobânzi. Vom constata în câteva luni că jumătate din ce încasăm pe TVA plătim pe dobânzi”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a precizat că BNR stă cu ochii pe inflaţie deoarece a învăţat că lupta cu inflaţia este una extrem de dificilă.
Banca Naţională a anunţat că în acest an rata inflaţiei se va plasa în jurul valorii de 8% potrivit ultimelor evaluări, cu toate că ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este de 3,5% plus/minus un punct procentual.
Creşterea TVA de la 19% la 24% a determinat şi o revizuire a ţintei de inflaţie stabilite cu FMI, de la 3,5% la 7,9%. Păstrarea unei inflaţii cât mai mici este un criteriu atât al acordului de împrumut cu FMI cât şi unul dintre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.
Fiecare poate citi şi printre rândurile mesajelor guvernatorului şi cu siguranţă că cei din mediul de afaceri o fac cu mare grijă şi atenţie. Aşadar, trebuie să fim cu ochii pe Banca Naţională pentru că de acolo putem şti ce se va întâmpla în economia românească.
Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic. Abonați-vă acum!
Curs Valutar


Editorial
| REstart: Despre spectacolul economiei, noi începuturi şi alte asemenea dezgheţuri |
„În fiecare duminică, cu religiozitate, bunicul mă lua de mână şi mă ducea la Luvru. Acolo obişnuia să zăbovească minute în şir în faţa vreuneia dintre lucrările expuse şi, pe când simţea că îmi pierd de tot răbdarea, îmi adresa aceeaşi obsesivă întrebare, schimbând doar numele artistului – Ia spune Daniel, ce crezi, este acesta un Picasso adevărat? Eu, ce puteam să spun?! Aveam doar 4 ani.” |
| Citeşte mai departe... |
Piata de capital
| Sub presiunea crizei nesoluţionate |
Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.
Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”, declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest. |
| Citeşte mai departe... |
Consultanta juridica
| Aspecte practice privind inspecţia fiscală |
Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance & Tax SRL Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale. |
| Citeşte mai departe... |