Contextul european dictează creşterea economiei din România
Scris de Florin Bărbuţă
În timp ce Comisia Naţională de Prognoză (CNP) arată că, în 2012, România va avea o creştere economică între 1,8 - 2,3%, analiştii abia văd 1%, în unele cazuri chiar 0,5%. În ultima perioadă se discută pe marginea faptului că cererea externă din zona UE va mai scădea, iar companiile româneşti trebuie să se gândească şi la alte pieţe. Acest lucru se traduce prin faptul că economia nu mai poate creşte pe umerii exporturilor, ca în 2011. Mai mult, în anul 2012 este posibil ca în sistemul bancar să întâlnim fuziuni şi o modificare a modelului de business. De asemenea, având în vedere că inflaţia scade, şi odată cu aceasta şi dobânda cheie a Băncii Naţionale a României, este posibil să vedem dobânzi mai mici la credite, iar statul să se împrumute mai ieftin pentru a-şi plăti datoriile din anii precedenţi.
„România are o fundaţie macroeconomică foarte puternică şi criza din ultimii ani a creat o bază solidă pentru creştere şi dezvoltare. Deşi există riscuri (de exemplu băncile cu activitate de creditare, pieţele de export, producţia agricolă) consider că România are cel mai mare potenţial economic de creştere în anii următori”, a declarat Laszlo Diosi, CEO al OTP Bank România. El este de părere că majoritatea investitorilor străini sunt loiali ţării, şi că, în principal, speculatorii au plecat. „Structura investitorilor se schimbă, dar este mai degrabă în favoarea economiei”, a spus Diosi.
În acelaşi timp, Lucian Anghel, economist şef al Băncii Comerciale Române (BCR), declară că România are un potenţial de absorbţie de fonduri europene consistent, iar acest lucru este esenţial, pentru că aici este vorba şi de intrare de valută în ţară. „Aceasta este o finanţare care nu dispare, e alocată în buget. Iar această finanţare în valută poate să dezvolte inclusiv infrastructura, proiecte de infrastructură majore. Pe de altă parte, dacă ne uităm la potenţialul din agricultură, într-adevăr, anul 2011 a fost unul excepţional, dar totuşi potenţialul este enorm, avem potenţialul la jumătate din UE. Vorbesc de productivitatea medie la hectar, la cereale spre exemplu. Potenţialul de creştere trebuie să fie consistent şi aici. Putem să avem ani agricoli buni ani la rând, dacă ne îmbunătăţim productivitatea”, a declarat Lucian Anghel.
Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic. Abonați-vă acum!
Editorial
| Sinteza anului 2011 |
Anul 2011 va intra în istorie ca anul crizei. A fost o dublă criză, cea a datoriei suverane a statelor şi cea a monedei euro. O provocare cu care lumea economică globală nu s-a mai întâlnit până acum şi care a pus sub semnul întrebării, pe de o parte, chiar funcţionalitatea sistemului economic de piaţa, şi pe de altă parte existenţa Uniunii Europene. Efectele s-au resimţit atât în plan eonomic cât şi în cel politic. Economic, criza a blocat consumul, a dus la creşterea francului elveţian, a dus la atingerea preţului maxim al gramului de aur. Politic au căzut guverne, unele foarte importante. În Spania guvernul Zapatero, în urma alegerilor anticipate, în Italia guvernul Berlusconi înlocuit interimar cu tehnocratul Monti şi în Grecia unde în locul lui Papandreou a fost aleasă soluţia tot tehnocrată Papademos. |
| Citeşte mai departe... |
Piata de capital
| Sub presiunea crizei nesoluţionate |
Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.
Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”, declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest. |
| Citeşte mai departe... |
Consultanta juridica
| Aspecte practice privind inspecţia fiscală |
Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance & Tax SRL Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale. |
| Citeşte mai departe... |


