Influenţa reducerii consumului din Europa asupra economiei Republicii Populare Chineze

Creşterea economică a Chinei rămâne la un nivel ridicat în comparaţie cu situaţia altor puteri economice, deşi exporturile acestei ţări au fost afectate de reducerea consumului din Europa.

Diminuarea salariilor şi creşterea şomajului în Europa se răsfrânge şi asupra economiei Chinei, asta în condiţiile în care o treime din exporturile acestei ţări se îndreaptă spre această zonă.

Chiar dacă a încetinit cu peste un procent şi jumătate faţă de datele din primul trimestru, creşterea economică a Chinei rămâne la un nivel ridicat în comparaţie cu situaţia altor puteri economice.

Reduceri ale vitezei de creştere s-au înregistrat şi la producţia industrială şi vânzările cu amănuntul.

Aproximativ o treime din exporturile Chinei se îndreaptă spre ţările europene.
Reducerea cheltuielilor bugetare în cele mai multe ţări europene va reduce consumul.
În plus, devalorizarea euro în raport cu dolarul va afecta şi mai mult exporturile Chinei.

În primul semestru al anului economia Chinei a crescut cu 11,1% faţă de perioada similară a anului trecut.

Investiţiile în zonele urbane, unul din motoarele economiei chineze, au înregistrat o creştere de 25,5% în primul semestru, iar producţia industrială a crescut cu 17,6%. Totodată, vânzările cu amănuntul s-au majorat cu 18,2%.

Autorităţile de la Beijing estimează că în acest an economia va înregistra o creştere de aproximativ 8%.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat că în trimestrul 2 al acestui an, Produsul Intern Brut a cunoscut o creştere de 10,3 procente în ritm anual. Chiar dacă este vorba de al treilea trimestru consecutiv în care PIB-ul Chinei cunoaşte o creştere de două cifre, este vorba de o uşoară încetinire în raport cu o creştere de 11,9 procente înregistrată în primul trimestru al acestui an şi creşterea de 10,7 procente, înregistrată în ultimul trimestru al anului trecut.

Potrivit BNS, în primul semestru al acestui an economia chineză a înregistrat o creştere de 11,1 procente, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Produsul Intern Brut al Chinei în primul semestru s-a situat la 17.280 miliarde de yuani, respectiv 2.550 miliarde de dolari.

Investiţiile în zonele urbane, unul din motoarele economiei chineze, au înregistrat o creştere de 25,5 procente în primul semestru, în timp ce producţia industrială a cunoscut o creştere de 17,6 procente. De asemenea, investiţiile fixe au crescut cu 25 de procente în ritm anual până la 11.418 miliarde de yuani, respectiv 1.670 miliarde de dolari. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 18,2 procente până la 7.270 miliarde yuani, respectiv 1.060 miliarde dolari, în primele şase luni. Pe primul semestru rata inflaţiei s-a situat la 2,6 procente.

,,Ritmul actual de dezvoltare al Chinei este datorat măsurilor luate în perioada de criză. Consumul intern, exportul şi investiţiile sunt trei factori foarte importanţi”, este de părere Liu Zengwen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.

Conform Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România (MECMA) deşi creşterea economică a R.P. Chineze pentru anul 2009 a fost estimată la +8%, aceasta a ajuns la +8,5% la sfârşitul anului, datorită unor factori precum investiţiile şi rata de consum.

Consumul a avut o creştere dinamică pe tot parcursul 2009, deşi contextul de început al anului precedent era destul de nefavorabil. Vânzările în detaliu au crescut cu 16% faţă de anul precedent, fiind favorizate sectoarele de automobile şi electrocasnice.

Comerţul exterior al R.P. Chineze a cunoscut o evoluţie mai puţin favorabilă în 2009. Soldul comercial s-a redus cu aproximativ 30% faţă de 2008, datorită unei diminuări mai puternice a exporturilor (-13,8%), faţă de cea a importurilor (de -6,4%).

La sfârşitul anului 2009, China a devansat Germania, ocupând locul trei, după SUA şi Japonia, în clasamentul PIB al marilor puteri economice mondiale.

Relaţiile economice dintre UE şi Republica Populară Chineză

Pentru relaţiile economice ale Uniunii Europene, R.P. Chineză reprezintă un partener deosebit de important. Astfel, conform datelor statistice vamale chineze, centralizate la finele anului 2009, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al R.P. Chineze cu un total de 364,042 miliarde USD, în scădere cu 14 % faţă de valorile înregistrate în 2008, urmată de SUA, 298,259 miliarde USD, în scădere cu 11 % faţă de valorile înregistrate în 2008.

Volumul total al comerţului dintre R.P. Chineză şi UE a reprezentat 16% din totalul comerţului exterior chinezesc al anului 2009, fiind înregistrată o balanţă comercială favorabilă pentru R.P. Chineză de 108,527 miliarde USD.

Exporturile celor 27 State Membre ale UE au atins la sfârşitul anului 2009 valoarea de 127,758 miliarde USD, cu o diminuare de 4% faţă de valoarea înregistrată în 2008, cu un procent de 13% în totalul importurilor efectuate de R.P. Chineză în anul 2009. UE se situează pe locul 2 în clasamentul exportatorilor în R.P. Chineză, fiind devansată de Japonia (130,938 miliarde USD) şi precedată de Ţările ASEAN (106,714 miliarde USD) şi Republica Coreea (102,552 miliarde USD).

Din punct de vedere al importurilor din R.P. Chineză, cele 27 State Membre UE se situează la sfârşitul anului 2009 pe primul loc, înregistrând o valoare de 236,284 miliarde USD, cu 19% mai mică faţă de anul 2008, fiind urmată de SUA cu 220,816 miliarde USD, Hong Kong (166,233 miliarde USD) şi Ţările Asean (106,297 miliarde USD).

Pentru R.P. Chineză sunt esenţiale atât schimburile comerciale ale Statelor Membre cât tot mai mult, volumul investiţiilor directe europene în această ţară.

Deşi volumul investiţiilor UE în R.P. Chineză nu se ridică încă la nivelul celor realizate în SUA, totuşi acestea sunt în creştere întrucât tot mai multe firme doresc să-şi localizeze producţia în China pentru a beneficia de facilităţile existente în această ţară – standarde mai mici privind salariile, condiţiile de mediu, proprietatea intelectuală, precum şi subvenţii de la guvernul chinez.

Referitor la schimburile comerciale ale R.P. Chineze cu cele 27 state membre UE în anul 2009 se poate observa că Germania deţine poziţia de lider atât la volumul total, înregistrând 29 % din volumul total al comerţului dintre China şi UE, cu o valoare de 105,684 miliarde USD, cât şi la export, cu un procent de 44% din totalul exporturilor UE pe piaţa chineză, cu o valoare de 55,764 miliarde USD şi import unde înregistrează 21% din totalul importurilor UE cu o valoare de 49,920 miliarde USD. Germania conduce topul celor 4 state UE care au o balanţă comercială pozitivă cu R.P. Chineză la sfârşitul anului 2009 (+ 5,845 miliarde USD), fiind urmată de Austria (+ 1,977 miliarde USD), Suedia (+ 1,297 miliarde USD) şi Irlanda (+1,252 miliarde USD).

Din punct de vedere al volumului total al schimburilor comerciale ale R.P. Chineze cu UE, Germania este urmată de Olanda (41,804 miliarde USD), Marea Britanie (39,155 miliarde USD), Franţa(34,480 miliarde USD) şi Italia (31,264 miliarde USD). La export Germania este urmată de Franţa (13,020 miliarde USD) şi Italia (11,020 miliarde USD), iar la import de Olanda (36,682 miliarde USD) şi Marea Britanie (31,277 miliarde USD).

Olanda deţine prima poziţie în clasamentul ţărilor membre UE care au balanţă comercială nefavorabilă cu R.P. Chineză (31,560 miliarde USD), fiind urmată de Marea Britanie (23, 400 miliarde USD), Spania (9,780 miliarde USD) şi Franţa (9,223 miliarde USD).

Deşi a înregistrat în anul 2009 o creştere a exporturilor pe piaţa chineză în valoare de 20%, în condiţiile în care totalul exporturilor UE pe piaţa chineză a scăzut cu 4%, România se află pe locul 18 în clasamentului exportatorilor europeni în R.P. Chineză, înregistrând o valoare de 433 milioane USD.

Conform afirmaţiilor Ambasadorului Republicii Populare Chineze în România, 2010 este un an propice pentru schimburile comerciale realizate de China cu UE. ,,Criza economică din Europa se resimte foarte puternic în China, având în vedere faptul că Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Chinei. Prima jumătate a anului 2009 a fost un moment dificil pentru schimburile comerciale dintre China şi Uniunea Europeană şi de fapt întregul an 2009 a fost dificil din acest punct de vedere, considerând că în primul semestru din 2010 China a exportat către ţările Uniunii Europene cu 20-30% mai mult decât în 2009. Putem spune aşadar, că s-a revenit la un trend  favorabil”.

Relaţiile economice bilaterale dintre România şi Republica Populară Chineză

Republica Populară Chineză ocupă un loc important în politica României de dezvoltare a relaţiilor cu ţările din Asia, iar în plan comercial, în primele 5 luni din anul 2010, aceasta ocupă primul loc în zona asiatică la totalul schimburilor comerciale, apreciază reprezentanţii Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România.

Până în anul 1990, relaţiile economice româno-chineze au fost reglementate de acorduri guvernamentale ce au asigurat un echilibru al schimburilor economice şi comerciale. Încetarea livrărilor pe piaţa chineză a produselor noastre ce intrau în cadrul compensării creanţelor dintre cele două ţări au determinat scăderea drastică a exporturilor în anii 90, atingându-se în anul 1998 nivelul de 22,8 milioane USD.

În anii 2000 s-a înregistrat o tendinţă de redresare, astfel încât la finele anului 2009, exportul românesc în R.P. Chineză a atins 296,5 milioane USD. În schimb, datorită competitivităţii produselor chineze pe piaţa internaţională, mai ales din punct de vedere al preţurilor, importurile din R.P. Chineză au crescut puternic, atingând în 2008 valoarea de 3,53 miliarde USD, generând o balanţă comercială negativă, care s-a accentuat în ultimii ani.

Deşi efectele crizei economice globale au fost resimţite în perimetrul economic şi social al României, exporturile româneşti în R.P. Chineză şi-au continuat trendul ascendent în anul 2009, depăşind rezultatele finale înregistrate în anul 2008 încă de la începutul lunii octombrie 2009. Această evoluţie pozitivă a avut loc într-un an în care valoarea exporturilor Uniunii Europene pe piaţa chineză au scăzut cu aproximativ 4%. Comparând situaţia comerţului bilateral din 2009 cu cea din 2008 se poate constata o scădere a volumului comerţului bilateral (25 % faţă de anul 2008) în special din cauza scăderii importurilor din R.P. Chineză (aproximativ 25% faţă de anul 2008). Începutul anului 2010 confirmă trendul ascendent al exporturilor româneşti în R.P. Chineză (în luna mai 2010 o creştere de 214,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut).

Conform datelor furnizate de MECMA, la 31 mai 2010, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu R.P. Chineză s-a situat la circa 1,4 miliarde de dolari, din care exportul a fost de peste 171 milioane USD, iar importul de peste 224 milioane USD, soldul fiind de circa 1,2 miliarde de dolari.

,,În anul 2009, schimburile comerciale bilaterale dintre China şi România au ajuns la valoarea de 2,81 miliarde de dolari, iar în primul semestru al anului 2010  valoarea a fost de 1,4 miliarde de dolari, cu o pondere de 0,6% din totalul schimburilor comerciale ale Chinei cu alte state”, a declarat Liu Zengwen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.

MECMA apreciază că R.P. Chineză reprezintă principalul partener comercial al României în rândul ţărilor din Asia şi Oceania, urmată de India, Coreea de Sud şi Japonia. Conform datelor statistice pe primele cinci luni din anul 2010,  ponderea Chinei în totalul schimburilor comerciale ale Romaniei cu ţările asiatice a crescut de la 48,4 % la 53,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În privinţa exportului românesc în China, se înregistrează o creştere mai mare a acestei ponderi, respectiv de la 18,4% în 2009 la 34,2% în 2010. La import se înregistrează o creştere mai lentă a acestei ponderi, de la 48,4% în 2009 la 53,7% în primele 5 luni din 2010.

Potrivit MECMA, pentru acest an se prognozează o valoare a exporturilor româneşti pe piaţa chineză de peste 400 milioane USD, iar pentru anul 2011 estimările arată o creştere de până la 500 milioane USD.

Un trend ascendent putem observa la investiţiile chineze realizate anul trecut în România, astfel că la finele anului 2009, erau înregistrate în România 9.693 societăţi chineze proprii şi mixte româno-chineze, cu un capital total investit de circa 635 milioane dolari SUA, având o creştere de aproape două ori mai mare decât valoarea înregistrată la sfârşitul anului 2008.

,,În anul 2009, fondul înregistrat de către firmele chinezeşti a fost de 400 de milioane de dolari, în acelaşi an China ocupând locul 16 în clasamentul investiţiilor străine în România”, a precizat Liu Zengwen.

Conform datelor disponibile la Registrul Comerţului, în primele două luni din 2010, numărul de societăţi comerciale chineze înmatriculate în România a crescut la 9.793, valoarea totală a capitalului social în echivalent valută fiind de 704,440 milioane dolari SUA.

Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România consideră că infrastructura rutieră şi agricultura reprezintă principalele domenii de interes pentru investitorii chinezi în România. ,,Infrastructura este principalul sector unde atât partea română, cât şi cea chineză sunt interesate de proiecte bilaterale. China are experienţa necesară în acest sens, spre exemplu, în China acum există peste 60.000 de kilometri de autostrăzi şi în fiecare an China poate construi 5.000-6.000 de kilometri. Agricultura este un alt sector cu potenţial investiţional, atât pe partea exploatării pământului, a construcţiei sistemelor de irigaţii, cât şi pe partea piscicolă”.

Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic. Abonați-vă acum!

Editorial

REstart: Despre spectacolul economiei, noi începuturi şi alte asemenea dezgheţuri

„În fiecare duminică, cu religiozitate, bunicul mă lua de mână şi mă ducea la Luvru. Acolo obişnuia să zăbovească minute în şir în faţa vreuneia dintre lucrările expuse şi, pe când simţea că îmi pierd de tot răbdarea, îmi adresa aceeaşi obsesivă întrebare, schimbând doar numele artistului – Ia spune Daniel, ce crezi, este acesta un Picasso adevărat? Eu, ce puteam să spun?! Aveam doar 4 ani.”

Citeşte mai departe...

Piata de capital

Sub presiunea crizei nesoluţionate

Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.

Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”, declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest.

Citeşte mai departe...

Consultanta juridica

Aspecte practice privind inspecţia fiscală

Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance & Tax SRL

Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale.

Citeşte mai departe...
Copyright © 2012 Reporter Economic. Toate drepturile rezervate.
Made by MANCOS. Powered by Joomla!