Poziţia Uniunii Europene vizavi de Grecia

Scris de Maria Constantin

Grecia, care se confruntă în momentul de faţă cu datorii imense, estimate la 300 miliarde euro, echivalentul a 125% din PIB este nevoită să ramburseze 30 miliarde euro până la sfârşitul anului.

Banca Europeană de Investitii (BEI) şi-a sporit anul trecut volumul de împrumuturi acordate în Grecia cu 33%, la 1,6 miliarde euro, de la 1,2 miliarde în 2008, pentru a sprijini economia în contextul crizei globale.

„În Grecia, în 2009, principalul obiectiv a fost susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, iar capacitatea de finanţare a fost amplificată de sinergiile create cu majoritatea băncilor mari din Grecia”, a declarat vicepreşedintele BEI, Plutarchos Sakellaris.

În 2009, BEI a încheiat acorduri cu opt mari bănci din Grecia pentru a susţine economia reală şi pentru a reduce impactul crizei, prin facilitarea finanţării pentru IMM-uri.

Pe fondul crizei tot mai acute înregistrate în 2010 în Grecia, Premierul elen, George Papandreou a făcut apel în martie la partenerii din zona euro să ajute Grecia să reducă nivelul costurilor de împrumut, insistând asupra faptului că nu cere ajutoare din partea contribuabililor europeni şi că nu va face apel la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Nu cerem bani de la contribuabilii germani, francezi, italieni sau de la alţii. Tot ce spunem e că avem nevoie de susţinere politică solidă pentru a face reformele necesare şi pentru a ne asigura că nu trebuie plătit mai mult decât trebuie pentru implementarea lor”, a declarat Papandreou, într-un discurs adresat Parlamentului European.

Grecia nu este lăsată singură la greu

În martie miniştrii europeni de finanţe au hotărât să susţină financiar Grecia în această perioadă dificilă pe care o traversează. Ei s-au pus de acord cu privire la detaliile tehnice ale planului de asistenţă financiară pentru Grecia, mecanism bazat pe împrumuturi bilaterale.

În ajutorul Greciei a venit şi Dominique Strauss-Kahn, Directorul general al Fondului Monetar International (FMI), care şi-a exprimat solidaritatea faţă de cererile de ajutoare financiare formulate de Grecia, confruntată cu o criză bugetară fără precedent. ,,Suntem gata să acţionăm rapid”, a declarat şeful FMI.

Grecia a cerut activarea mecanismului de salvare oferit de ţările din zona euro, aceasta fiind ultima soluţie pentru scoaterea economiei din criză.

Totodată, pe 21 aprilie statul elen a început discuţiile cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a stabili detaliile tehnice ale mecanismului de ajutor, în vederea obţinerii unui împrumut de 30 miliarde euro de la UE la o dobândă de 5% pe an, respectiv 15 miliarde euro de la FMI.

În luna mai liderii celor 16 state din zona euro au aprobat creditul în valoare de 11 miliarde euro destinat Greciei, pentru a împiedica extinderea crizei financiare cu care se confruntă această ţară.

Odată cu aprobarea pachetului de asistenţă UE-FMI pentru Grecia, liderii zonei euro şi-au luat angajamentul să accelereze planurile pentru reducerea deficitelor. De asemenea, aceştia au înăsprit regulile bugetare ale UE, au implementat sancţiuni mai eficiente pentru cei care încalcă regulile de îndatorare şi au anunţat că vor monitoriza mai atent deficitele şi competitivitatea.

În schimbul împrumutului obţinut pe trei ani, statul elen trebuie să îşi reducă cheltuielile publice. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că Eurogrup va face totul pentru a menţine stabilitatea financiară a Greciei.

Liderii zonei euro au venit şi cu o serie de propuneri pentru un Mecanism european de stabilizare pentru menţinerea stabilităţii financiare, cu o valoare de circa 70 de miliarde de euro. Aceştia speră ca acest nou mecanism să le spulbere investitorilor temerile cu privire la posibilitatea extinderii situaţiei din Grecia şi în alte ţări cu deficite mari sau creştere economică mică.

Acest mecanism a stârnit reacţiile celor mai puternice state. Cancelarul german Angela Merkel a apreciat că mecanismul va transmite un ,,semnal foarte clar” care să descurajeze speculaţiile pe piaţă. Aceasta a discutat anterior cu preşedintele american Barack Obama, care a cerut un ,,răspuns politic puternic”, din partea întregii comunităţi internaţionale.

Asistenţa financiară oferită este fără precedent, iar liderii europeni speră să elimine temerile că această criză se va propaga de la o ţara la alta.

,,Suntem pe deplin conştienţi că ne confruntăm cu o situaţie gravă în zona euro. Ţine de responsabilitate şi ţine de solidaritate. Vom înfrunta situaţia împreună”, a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy.

Vulnerabilitatea statelor membre UE

Cu speranţa că se vor stopa intrarea în încapacitate de plată a guvernului elen şi dominoul european ce pare să cuprindă Portugalia, Spania, Italia şi Irlanda, miniştrii de finanţe ai zonei euro au decis activarea mecanismului de asistenţă financiară pentru Grecia. Eurogroup a luat decizia la câteva ore după ce guvernul grec a anunţat un program de ajustare fiscală care prevede reducerea cu 36,4 miliarde de euro a deficitului Greciei în următorii 3 ani. Acesta este eşalonat pe 3 ani şi însumează 110 miliarde de euro, dintre care 80 de miliarde reprezintă ajutoare bilaterale din partea statelor membre ale zonei euro şi 30 de miliarde de euro din partea FMI.

,,Crizele recente şi riscul de stabilitate al zonei euro au subliniat interdependenţa dintre statele membre UE şi au expus vulnerabilitatea lor, în special a celor din zona euro”, este de părere Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Investitorii privesc cu scepticism evoluţia economiilor dezvoltate din zona euro, în contextul acutizării crizei din Grecia, dar şi a creşterii probabilităţii de „default”, eşecul plăţii datoriei la termen, a Portugaliei şi Spaniei. Retrogradarea acestor ţări de către agenţiile de rating au determinat, în ultima lună, adâncirea scăderilor pe principalele pieţe bursiere din Europa de Vest, unde indicii bursieri se menţin pe minus, faţă de sfârşitul lui 2009.

Ceea ce au în vedere investitorii este faptul că situaţia economică a statelor din Zona Euro – Grecia, Portugalia, Spania, Italia, Olanda, Germania sau Franţa – nu este deloc simplă şi poate avea repercursiuni negative, pe termen lung, asupra economiei Uniunii Europene.

,,Cu toate astea, lecţia nu ar trebui să fie aceea că eşecul trebuie evitat cu orice preţ: aplicat la cazul Greciei, aceasta ar însemna că presiunea asupra guvernului grec de a se adapta s-ar evapora. Alternativa, în schimb, este de a gândi în avans şi de a fi pregătit pentru eşec!”, consideră Daniel Gros, Directorul Centrului de Studii a Politicilor Europene.

Şi totuşi, se impun măsuri urgente pentru contracararea crizelor recente şi riscului de stabilitate al zonei euro, măsuri care au şi fost luate de Uniunea Europeană atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. ,,Pentru a gestiona interdependenţa economică, Comisia a propus recent aprofundarea coordonării economice între statele membre. Obiectivul este de a întări modul de funcţionare a pactului de stabilitate şi creştere şi de a extinde gradul de supraveghere asupra dezechilibrelor macroeconomice. Propunerea este de a alinia politicile bugetare naţionale prin intermediul unui mecanism – semestrul european – de coordonare a politicilor economice, astfel încât statele membre să beneficieze de faptul că există coordonare la nivel european atunci când îşi elaborează propriile proiecte de buget şi programe de reforme”, a declarat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic. Abonați-vă acum!