Importanţa turismului în economia românească

Scris de Maria Constantin

România este una dintre ţările cu cele mai diverisificate produse turistice datorită resurselor naturale pe care le deţine, biodiversităţii de floră şi faună unice în Europa. Putem spune că este încă o ţară preponderent agricolă cu o suprafaţă rurală generoasă, ce oferă un peisaj atrăgător şi posibilităţi pentru dezvoltarea turismului rural. Tot în România se găsesc o treime din izvoarele naturale din Europa şi 117 localităţi ce deţin elemente terapeutice naturale, cum sunt apa, nămolul, gazele şi nu numai. Un alt punct de atracţie turistică, dar de această dată sezonieră este litoralul României, ce se întinde pe o suprafaţă de 245 km, de la Delta Dunării în nord până la graniţa cu Bulgaria, cu întinderi mari de plajă, cu staţiuni turistice şi porturi importante. Şi nu în ultimul rând, trebuie amintit patrimoniul cultural de care dispune ţara noastră cu 30 de monumente incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, printre care bisericile din lemn din Maramureş, bisericile pictate din Moldova şi cetăţile dacice din Munţii Orăştie. Tot la capitolul patrimoniu cultural sunt înscrise şi cele peste 6.600 de monumente de importanţă naţională şi peste 670 de muzee. Nu trebuie uitată cultura populară românească şi artele vizuale, ce sunt reprezentate prin spectacole şi festivaluri naţionale şi internaţionale.

Am trecut în revistă atracţiile turistice ale României şi acum să vedem ce rezultate au fost înregistrate în 2009, în urma valorificării acestora. Conform Institutului Naţional de Statistică – INS, numărul de sosiri ale vizitatorilor străini înregistraţi la punctele de control de la frontierele României a înregistrat o scădere de 15,2% în 2009, respectiv 5.841,3 mii, în comparaţie cu 2008.

Sosirile vizitatorilor străini provin în majoritate din ţări situate în Europa – 94,9%, ponderea cea mai mare aparţinând vizitatorilor din Ungaria – 23,5% şi Republica Moldova – 13,8%.

Potrivit Euromonitor, dintre ţările cu potenţial turistic România se situează pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est la încasările din turism.

Austria – 18,43 miliarde de dolari

Turcia – 17,54 miliarde de dolari

Grecia – 16,08 miliarde de dolari

Croaţia – 9,39 miliarde de dolari

Polonia – 9,34 miliarde de dolari

Cehia – 7,24 miliarde de dolari

Ucraina – 3,92 miliarde de dolari

Ungaria – 3,84 miliarde de dolari

Bulgaria – 2,95 miliarde de dolari

Slovenia – 2,81 miliarde de dolari

Slovacia – 2,18 miliarde de dolari

Lituania – 1,38 miliarde de dolari

România – 1,21 miliarde de dolari

Se pare că criza economică mondială a afectat şi industria turistică

Potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în 2009, ponderea în PIB a turismului, contribuţia directă, a fost de 2,1%. Luând în considerare contribuţia totală a domeniului în PIB, aceasta a fost de 5,7% în 2009.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei în luna decembrie 2009, conform INS, a înregistrat o cifră de afaceri cu 8,6% mai mică, comparativ cu luna decembrie 2008. Dacă ne referim la industria turistică, aici s-au înregistrat scăderi la activităţi ale agenţiilor turistice şi a tour-operatorilor de 40,1% şi la hoteluri şi restaurante de 18,7%.

Comparativ cu luna decembrie 2008, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în luna decembrie 2009 au înregistrat o scădere cu 12,8 %.

Înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au înregistrat o scădere în luna decembrie 2009 cu 17,9 % faţă de luna decembrie 2008.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în luna decembrie 2009 de 18,1% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în scădere cu 4,8 puncte procentuale faţa de luna decembrie 2008. Cea mai ridicată valoare a înregistrat-o indicele de utilizare netă la hoteluri, 20,5% şi la hanuri, 20,3%. Pe zone turistice, cel mai mare indice a fost cel aferent zonei staţiuni balneare, 25,5%.

Plecările vizitatorilor români în străinătate au fost în scădere cu 11,7%, comparativ cu luna decembrie 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, 77,4% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2009 au înregistrat o scădere cu 13,8% faţă de cele din anul 2008.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în anul 2009, au reprezentat 79,2% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,8% din numărul total de sosiri. În anul 2009, sosirile în hoteluri deţin o pondere de 74,1% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în scădere cu 13,4% faţă de anul 2008.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2009 au înregistrat o scădere cu 16,4% faţă de cele din anul 2008.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2009, au reprezentat 84,6% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,4%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2009 a fost de 28,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,6 puncte procentuale faţă de anul 2008. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2009 s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave de croazieră, 82,8% şi la hoteluri, 33,5%.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2009 în scădere cu 10,3% comparativ cu anul 2008. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, 79,6% din numărul total de plecări. Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 s-a înregistrat cea mai mare scădere de 27%, la transportul naval.

Corina Martin, preşedinte ANAT, consideră că pentru a obţine un profit bun din industria turistică şi a contracara efectele crizei economice, România ar trebui să promoveze cu succes patru tipuri de turism: turismul rural şi ecologic, turismul cultural, turismul balnear şi de spa, respectiv turismul de business.

Pentru a afla mai multe opinii privind turismul rural şi ecologic, turismul cultural şi turismul balnear am stat de vorbă cu reprezentanţii asociaţiilor şi organizaţiilor de profil.

Maria Stoian – Preşedinte de onoare, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC România

Sunt zone din România unde turismul rural, ecologic şi cultural este foarte bine valorificat, dar şi foarte multe care au potenţial şi, din cauza lipsei de implicare nu sunt exploatate la maxim.

Multe zone din ţara noastră sunt foarte dezvoltate din prisma turismului rural, ecologic şi cultural, fiind cunoscute şi în afara graniţelor şi apreciate. Mă bucur foarte tare atunci când, la târguri de turism naţionale şi internaţionale sau în cadrul unor discuţii cu turişti străini, mi se pun întrebări despre vreun sat din Oltenia, Maramureş, Apuseni sau Ardeal.

Câteva exemple concrete de zone foarte dezvoltate sunt Bran-Moeciu, Mărginimea Sibiului, Neamţ, Maramureş, Deltă.

Sunt multe elemente care fac ca turismul rural, ecologic şi cultural din România să fie apreciat şi căutat. Dintre acestea aş menţiona ospitalitatea gazdelor din pensiuni, gastronomia tradiţională, sărbătorile rurale care oferă un farmec aparte vacanţelor petrecute în mediul rural. Natura are şi ea aportul său, posibilitatea de a petrece o vacanţă în mijlocul ei făcând întotdeauna vacanţele speciale.

De mai bine de 15 ani, ANTREC România promovează continuu acest segment de turism. Cel mai bun mod de promovare rămâne site-ul, întrucât este accesibil oricui şi oferă o gamă largă de informaţii. Urmează târgurile de turism, care asigură o mediatizare foarte largă şi manifestările organizate de noi, multe dintre ele având frecvenţă anuală. De asemenea, foarte important este Catalogul Naţional al Pensiunilor, pe care l-am tipărit în trecut şi pe care îl vom reedita.

Turismul ar putea deveni, în viitor, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei româneşti şi fac această afirmaţie bazându-mă pe faptul că potenţial există. În momentul de faţă, totuşi, turismul rural este un segment important al turismului, iar pe viitor se va dezvolta şi mai mult.

Beneficii directe există, acestea fiind atât de ordin financiar cât şi de ordin social, asigurând un număr mare de locuri de muncă, în special pentru persoanele din mediul rural.

Putem vorbi despre un raport calitate-preţ satisfăcător în ţara noastră, însă nu putem generaliza, având în vedere că există diferenţe de la zonă la zonă şi de la o unitate de cazare la alta. Ca particularitate, aş menţiona că cele mai multe pensiuni oferă un grad ridicat de confort si servicii de calitate, iar tarifele sunt în concordanţă cu acestea.

Pentru cei care aleg să facă turism rural nu prea este o afacere, mai degrabă o pasiune. Dacă reuşesc să facă din ceea ce le place o afacere, aceasta se datorează mai ales faptului că fac totul cu suflet, iar oaspeţii simt acest lucru, recomandând pensiunea şi altora.

Investitorilor le-aş sugera să construiască o pensiune numai dacă îşi doresc cu adevărat să se implice în păstrarea tradiţiilor şi nu atât din dorinţa de a face afaceri. Gastronomia este şi ea foarte importantă şi trebuie să se axeze pe produse culinare în strânsă legătură cu segmentul de turişti cărora doresc să se adreseze.

O sugestie generală din partea mea este aceea de a construi unităţi de cazare de capacităţi mici, în jur de 6 camere, care să păstreze specificul zonei şi care să ofere multe posibilităţi de agrement.

Nicu Rădulescu – Preşedinte, Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România

Turismul balnear din România reprezintă o atracţie pentru turişti, dar lucrul cel mai important este valoarea terapeutică a resurselor naturale folosite în tratamentul balnear, care constituie un remediu pentru sănătatea oamenilor. Din păcate, în România, populaţia nu este pregătită şi nu are o cultură a tratamentului balnear, acesta fiind destinat, cu preponderenţă, persoanelor de vârsta a treia.

Eforturile de promovare a turismului balnear s-au efectuat, după anul 1990, mai mult la nivel non-guvernamental, în special după anul 1994, data înfiinţării O.P.T.B.R. – Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România. Au existat totuşi şi încercări de promovare prin instituţii guvernamentale abilitate în acest sens: Ministerul Turismului, Autoritatea Naţională pentru Turism şi altele. Cu toate acestea, considerăm că nu s-a realizat o promovare pe măsura resurselor acestei forme extraordinare de turism.

Investiţiile în acest sector au început mult mai târziu decât în alte sectoare, date fiind problemele legate de retrocedări, ca efect al Legii 18. Fiind vorba de investiţii foarte costisitoare, iar durata de recuperare a investiţiilor foarte lungă, noii proprietari nu au avut fondurile necesare pentru a moderniza în totalitate activele hoteliere. Totuşi, marii investitori au investit peste 200 milioane euro în ultimii 3 ani. Necesarul pentru acest sector de investiţii este foarte mare şi ar trebui susţinut de stat, prin facilităţi fiscale.

Turismul balnear a fost şi este în continuare afectat de criza economică, având în vedere că, în mare parte, sectorul este dependent de turiştii sosiţi prin Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, agenţiile de turism acoperind un segment de numai 10-15% în medie.

Perspectivele turismului balnear din România pot fi extrem de favorabile, în condiţiile în care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se va implica nu numai în mod declarativ, ci în mod real. Dacă acest sector constituie cu adevărat o prioritate naţională, atunci trebuie creat un sistem stimulativ pentru investitori, precum şi parteneriate public-private care să faciliteze accesul la fonduri europene.

Turismul balnear este practicat tot timpul anului şi are cea mai mare durată medie a sejurului dintre toate formele de turism, iar dezvoltarea lui va însemna o pondere semnificativă în turismul românesc. Acest lucru ar putea fi o şansă pentru dezvoltarea turismului de sănătate şi implicit a creşterii industriei turistice în PIB-ul românesc. În paralel, trebuie asigurate măsurile stimulative care să dezvolte sectorul şi măsurile energice de combatere a turismului la negru, localizat, în special, în pensiunile turistice neautorizate.

Având în vedere că şi industria turistică este afectată de criza economică mondială şi se confruntă cu diverse probleme am dorit să aflăm date concrete chiar de la cineva care se confruntă zilnic cu problematicile acestei industrii.

Mihai Râjniţă – Secretar General, Federaţia Industriei Hoteliere din România

Capacitatea cazării turistice din industria hotelieră din România este utilizată în funcţie de localizare, sezonalitate, grad de confort, între 25 şi 100%.

Turiştii aleg structurile de cazare ţinând cont de venituri, stil de viaţă, motivaţii, etc. Nu există ,,formate predefinite” pentru diversele tipuri de consumatori de servicii de cazare.

Industria hotelieră românească este din păcate puţin cunoscută şi integrată în circuitul internaţional.

Principalele probleme ale industriei hoteliere româneşti sunt – persistenţa unor structuri de cazare sub-standard, mai ales în staţiunile balneare şi în cele de litoral/munte; lipsa unei coagulări a intereselor de afaceri; lipsa cronică a unor politici coerente – aici este şi vina angajatorilor – privind strategii de formare, recrutare, promovare, motivare şi fidelizare a resurselor umane, de unde şi o calitate scăzută a serviciilor; lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate – autostrăzi, şosele moderne şi sigure – atât pentru turismul automobilistic personal cât şi pentru circuite.

Industria hotelieră a fost grav afectată de criza economică, începând cu gradul de ocupare, tariful mediu, dislocarea personalului, turismul fiind barometrul celorlalte ramuri economice şi chiar a vieţii sociale ori politice. Relansarea deabia a început în ţările cu turism dezvoltat şi instituţii serioase.

Industria hotelieră din România este competitivă pe piaţa europeană cu mici excepţii – hoteluri de lanţ internaţional, o duzină de hoteluri independente, dar în rest suntem încă departe de ţările cu care România este în competiţie directă, adică, cu scuzele de rigoare faţă de cetăţenii români, suntem la 10 ani distanţă ca destinaţie de turism preferată!

Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic. Abonați-vă acum!