interviu, în premieră, pentru Reporter Economic, cu ES, Oliver Grogan, Ambasadorul Republicii Irlandeze la Bucureşti

Excelenţa Voastră, care erau lucrurile şi faptele pe care le ştiaţi despre români, în spatele aşa-zisei „cortine a informărilor oficiale”, înainte de a fi numit aici?

În tinereţea mea, dar la un nivel superficial, am aflat despre România citind romanul „Dracula” al scriitorului irlandez Bram Stoker. A fost fascinant pentru mine, dar nu îndeajuns pentru a-mi forma o părere despre adevărata România. Dar, dincolo de asta, am devenit din ce în ce mai conştient de bogata moştenire istorică şi culturală a României. Am devenit conştient de frumuseţea uluitoare a satului românesc. În plus, având ca formaţie universitară studiul limbilor latine, sunt fascinat de trăsăturile unice ale limbii române ca prim reprezentant al familiei limbilor romanice.

- consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI –

Anul 2012 este unul elecoral. În aceste condiţii, cum vedeţi evoluţia economiei româneşti?

Economia românească şi în anul 2012 va avea un trend crescător, ca şi în anul 2011. Prognozele pentru acest an sunt îmbunătăţite faţă de prognoza anterioară. Ne aşteptăm ca creşterea economică, în acest an, să fie undeva la 2%. Sigur, această creştere economică pentru anul 2012 va avea o influenţă negativă din riscurile externe profunde care sunt în momentul de faţă, ceea ce probabil va conduce la o încetinire a exporturilor sau o menţinere a lor la nivelul actual. Probabil, după anul agricol 2011 care a fost foarte bun, anul următor va avea o influenţă mai mică, dar clar cu elemente de o creştere graduală a cererii interne şi cu o atragere superioară de fonduri europene, unde creşterea economică poate fi undeva tot în jur de 2%, ca şi anul acesta. Deci, România, ca şi alte ţări din zonă, trec printr-o perioadă complexă vizavi de riscurile puternice care pot să apară ca urmare a crizei din Europa de Vest. În acelaşi timp, trebuie să menţionez că avem ancore bine stabilite pentru a încerca să facem faţă acestor eventuale riscuri în cazul în care ele s-ar produce.

- a declarat Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu –

Recent aţi lansat pe piaţă polibestul, un nou ecomaterial destinat industriei maselor plastice. Ce avantaje prezintă?

Este un material pe care l-am botezat polibest, deoarece este compus din deşeuri polimerice de mase plastice şi deşeuri de azbociment, şi combinate nu mai sunt dăunătoare sănătăţii umane, nici atunci când materialul plastic este supus frecării, secţionat sau rupt. Am testat produsul în laboratoare de specialitate, iar Institutul Naţional de Sănătate Publică certifică faptul că produsul finit, polibestul, nu este dăunător sănătăţii.

În România încă se mai produc multe deşeuri, cu toate că pungile din supermarketuri sunt contra cost. Nu doar grămezile de deşeuri la marginea drumului sau prin păduri certifică acest lucru - ele sunt doar o altă mărturie pentru lipsa unei conştiinţe ecologice. În schimb, cifrele vorbesc.

Astfel, un român generează în medie 5 kilograme de deşeuri într-o săptămână. În România trăiesc circa 21 milioane de locuitori. Doar jumătate din deşeurile menajere este biodegradabilă. După cum spune Andrei Orban, preşedintele Asociaţiei de Reciclare Environ, circa 23 la sută din deşeurile din hârtie şi carton se reciclează în România. În cazul celor din sticlă, gradul de reciclare ajunge la circa 18 la sută, iar la mase plastice chiar la 7 la sută. Pe de altă parte, ţintele impuse de legislaţie şi de Uniunea Europeană sunt cu mult mai mari. Astfel, România s-a angajat să recicleze 55 la sută din deşeurile din hârtie şi carton, până în 2013. În cazul deşeurilor din sticlă, România vrea să recicleze, încă în acest an, 54 la sută precum şi 22,5 la sută din deşeurile din mase plastice.